Au trecut ani de cand nu te-am mai vazut...si vor mai trece multi Dumitre! Nu vreau sa-mi fie dor de tine, pentru ca asa as recunosate ca nu mai esti... si tu esti , in inima mea si in inima mamei tale ... Nu te-am uitat Dumitre!
E camera plina de vorbe,
spuse demult,
spuse absurd,
Desi par a fi surd,
Cu amar le aud!
Vorbesc doi frati,
pe-o farntura de ram,
Unul tace,
Tacut a ramas.
si doar freamatul trecut,
al trecutului glas,
imi suna-n auz:
E numele lui!
Iarasi tacutul ragaz
Trezeste uitate amintiri,
si pentru o clipa...tacut am ramas!
Firesc. Reinviind cu al meu glas
numele lui...
Tacut a ramas!
Al 5-lea frate. Cu durere
Vei avea mereu 17 ani! Iar lacrimile sunt pentru zi aniversara!
8 comentarii:
amintirile cu MIKI nu se vor uita niciodata
Nu-l vom uita niciodata, v-a ramane in inimile noastre pana la sfarsit.
...lacrimi..amintiri..durere..."Dumnezeu sa-l odihneasca".
Tare bine ar fi, daca am stii sa pretuim clipele frumoase, mai putin frumoase..oamenii de linga noi.. din aceasta viata(scurta, dealtfel pentru toti), dar care ne ofera atatea privilegii...
Dumnezeu sa-l odihneasca! Nu l-am cunoscut personal, i-am atins bratele, desi erau bratele reci ai crucii ce-i strajuieste capataiul, insa dragostea Fratelui sau m-a molipsit si simt si voi simti mereu cand vine vorba de Dumitru ca vag ne-am cunoaste. Mi se intampla sa-mi fuga gandul la tine, Dumitre, la pomenirea celor adormiti. Dormi linistit, nu-i graba, ne-om vedea pana la urma, ca Domnul ne-a aduce pe toti sa ne vedem, cand si setea mamei tale dupa tine se va stâmpãra. Dumnezeu sa-l odihneasca si pe cei ramasi sa-i intareasca si sa ne mantuiasca pe toti! >>Ioan<<
lacrimi cici, mi-au dat lacrimi de durere, mie dor si doare !.. nu l-am cunoscut dar l-am auzit in telefon , si acum imi suna in ureche a lui glas gingas de copil nevinovat ...
d'zeu sa-l odihneasca , un inger printre alti ingeri !
Multumesc frumos la toti.....iertati-ma ca plang!
Doamne...Nimeni nu merita sa moara la varsta asta!
Ma cutremura durerea ta care sigur, e mai grea decat plecarea lui!
(nici nu as vrea sa stiu oare cum as suprvietui,in fata unei astfel de dureri sau mai sigur nici nu mi-as dori cand ma gandesc la simplu fapt ca baiatul meu are doar 17 ani!
Plec...ca m-ai intristat destul pentru astazi si poate imi afectezi "creativitatea" pentru concurs!
Flory, nu am incercat decat sa omagiez memoria fratelui meu...
Trimiteți un comentariu