Spectru

Daca as fi un arhitect, as vrea sa construiesc feericul balon de sapun unde eu sa traiesc toate clipele mele si ale astrelor, insa clipele astrelor fiind prea scurte as ramane singur in propriul meu balon, de aceea nu am nimic sa spun acum, si astfel vorbele par sa taca, nu am unde sa ma duc si de aceea orice loc in care m-as simti bine este necreat , nu am ce sa aud si de ceea orice zgomot ramane surd. Nu am nimic de pierdut de aceea nici nu vreau sa castig! Fara culoare, in linistea tamplei este sezonul pentru a incerca iluzia abandonului... Haotic insa, zilnic ma invart in jurul meu sperand sa ma pot salva inainte de a fi prins in cercul straniu, dar polar al visului meu. Iar in final este ca si cum as fi un mare maestru pictor, care incearca sa picteze destinul sau pe cea mai buna panza....pe panza de paianjen.