marți, decembrie 29

despre nastere.despre mine.despre moarte

Viata are doua parti distincte, de inceput si de sfarsit la care eu, nicicum nu mi-am dat acceptul. De ce nu am fost intrebat daca vreau? Probabil nimeni nu ar vrea!

*******************************************************************************

Mai tarziu, cu mult, ai impresia ca esti nedrept. Poate ca totusi am fost intrebat. Dar oare am vrut?

*******************************************************************************

Am incercat sa-mi explic ca nu este bine, sau ca este bine, ori ca nu are rost, insa imi lipseau cuvintele si timpul necesar sa o fac. Odata am avut slabiciunea si am recunoscut: De ce ma mai intreb? Sigur am vrut!

****************** La multi ani !*********************

luni, decembrie 7

Cand apusul sa duce...

Stand de vorba cu frumusetea, dupa un timp mi-a spus: ~ Ma duc, caci trece timpul!

Stand de vorba cu tineretea, si aceasta dupa un timp mi-a spus: ~ Ma duc, caci timpul nu sta!

Sand de vorba cu mine, intr-o zi mi-am spus: ~ Ce repede trece timpul!

Stand de vorba cu timpul, acesta mi-a spus: Te duci? Ce iute trece vremea pentru unii!


Si a plecat si el luandu-mi, tineretea, frumusetea ! ...

~ ... dar eu?!?

~ ... pentru tine pot sa mai stau!

~ ...dar eu nu pot sa raman asa, am strigat, mi-ai luat din ce aveam, trebuie faci ceva pentru mine, trebuie sa-mi dai ceva in schimb!
A dat din cap un "da" ferm, si mi-a oferit:

- DUREREA SI SINGURATATEA!

P.S. Timpul nu-ti ia niciodata nimic, timpul iti da!

vineri, decembrie 4

Mama


Cat timp va fi pe lume conceptul de mama, voi fi intodeauna un copil, un fiu al mamei mele!

Si nu ar fi deajuns sa adun florile toate ca sa-i astern in drumul care l-a facut pana am crescut...nu ar fi deajuns sa ii daruiesc decat un zambet si ea ar face inca de o mie de ori acelasi drum de parca ar avea aripi de inger.

Intaile brate create ale lui Dumnezeu au fost bratele de mama, pentru ca ar fi trist ca Dumnezeu sa nu aiba o MAMA. O pandesc acum printre gene , sa-i pot vedea intreaga statura... si nici soarele nu poate straluci intr-atat incat poate ea sa straluceasca cand ma priveste. Peste toate stapaneste magia mangaierii in palma-i sfanta care vindeca genunchii atunci cand acestia se imbujorau ca doi obraji sub farmecul jocului. Imparteai cu ea tot ce trimiteu sfintii din cer ...
- mama, uite ploua...!!!
Iar cand nu era langa tine pierdeai pamantul si cerul, insa ea le faurea de fiecare data cand ma cuprindea in bratele ei. Ma aduna duios in fiecare noapte cu prietenii purici in paza carora ma lasa sa dorm si sa ma scald in lumea viselor. Sunt ani de cand m-am nascut si imi doresc ca la terminarea timpului sa fiu acelasi... fiul mamei mele!