Printre cele cateva luni petrecute in frumoasa Danemarca, am descoprit ca si ei sunt oameni, si ca mirajul necunoscutului exista, intodeauna, inaintea intalnirii de gradul 3 cu acesta. Imi amintesc teama cu care am venit aici, gandindu-ma ca nu am sa fac fata stilului lor inaintat de viata. Ca poate voi fi in urma cu cunostiintele pe care le detin...
Totusi, ce pot spune despre ei, este ca sunt foarte avansati in tehnologie. Sunt atat de avansati incat sunt dependenti de aceasta. Imi amintesc, ca mergeam spre un mic sat de vacanta, asta iarna, iar drumul era acoperit cu zapada, ceea ce-l facea indepistabil pentru GPS. Asa ca s-au oprit, si se gandeau ce sa faca...? Incotro sa o apuce?
Am intrebat: stie cineva unde este drumul, totusi?
Da, stia toata lumea! Dar GPS-ul nu-l poate depsista si trebuie sa asteptam... insa nu s-au gandit nicio clipa sa inchida sau sa ignore GPS-ul si sa urmeze drumul firesc... Danezii, ce sa faci! Sunt acasa la ei, si fac ce vor asa ca nu-i mai judec...
Ca sa nu ma spun, ca ei au trecute in categoria fructelor morcovul, pe care il gasesti in orice mancare, nu beau eu cafea, dar cred ca daca faci comanda de o cafea cu morcovi nu va fi nicio problema .
Dar ce admir la ei, este faptul ca sunt FOARTE RELAXATI! Exact, foarte relaxati! Nu intereseaza pe nimeni cu ce esti imbracat sau cum... Imi amintesc, cand am coborat din avion si am luat trenul spre Roskilde, lumea isi schimba in tren hainele groase de afara cu cele de office, ca sa nu mai spun ca ei au conexiune la internet (nu stiu unde sa zic mai pe romaneste ca sa inteleaga toata lumea ), si in gaura de sarpe!
Va urma....
