Noul blogar!

http://euasazic.ro

Nu vreau poveste de-amor - sursa : YouTube

Mic Tratat al Moralei din Mucegai

Asemena unui colectionar care stie ca podoaba colectiei lui este undeva cat mai in jos si cat mai ascunsa, asa si eu am priceput ca morala poporului roman este ascunsa ori mai jos ori mai sus de locul ei natural - pieptul oamenilor - ceea ce o face sa fie ori groteasca ori de neatins.

Dar apoi in setea mea de a o gasi , aflu un paradox al zilelor noastre: morala este acoperita de mucegai. Ceea ce demonstreaza ca este uitata, nefolosita si aruncata intr-un loc plin de intuneric.

Acum si in aceasta stare este urata, plina de miros urat si aproape scarboasa, - de aceea nu este folosita - dar surprinderea nu sta decat in faptul ca morala trebuie doar scoasa la lumina si se curata singura de tot ce este urat! Cine poate face acest lucru?

Ca simplu cetatean o ravnesc si o doresc pentru a-mi reabilita imaginea de sine, si de a nu-mi mai fi rusine cu soarele care ma incalzeste. Dar sunt prins in activitatea lui Sisif, imi car propria speranta pe panta neputintei crezand ca altcineva trebuie sa se ocupe de problema moralei acoperita de mucegai.

Citesc in diferite tratate despre maretia ei si incep sa devin melancolic al timpurilor cand morala era parte a mandriei si a modului de viata si apoi citesc ( in orice situatie ) in ochii celor pe langa care trec, icterul acut ce se instaleaza in lipsa moralei.

Vina imi apartine prin faptul ca am fost martor ocular la uitarea ei generala.

Cine ne va salva, cine va fi cel care va pune mana alba pe suprafata de mucegai a moralei?

Oare acest mic tratat sa fie un simplu eptitaf al moralei? Chiar si asa, mi-am facut o mare datorie pentru ca ... oricarei treceri in nefiinta este necesara un epitaf!

Sa-l numesc simplu Epitaf al moralei?

Nu!

Ruga

Imi mut gandul in fiecare seara de la problemele reale si imi spun ca poate fi si mai rau. Dar daca fac o recapitulare ar reiesi clar ca pana la momentul acesta este cel mai rau din cat poate fi...

Am puterea de a spera, insa pentru prima data as fi gata sa angazej pe cineva care sa ucida aceasta speranta...

De aceea, de data asta am o simpla ruga si un simplu anunt: Caut ucigas pentru speranta-mi!

Intelepciune

Buddha : ~ "Trei lucruri nu pot fi ascunse pentru mult timp: soarele, luna si adevarul."

Albert Einstein : ~ "Un om care conduce masina in siguranta in timp ce saruta o persoana, inseamna ca nu acorda sarutului destula atentie."

"Ce nu vrei sa stie dusmanul, nu spune prietenului." ~ Proverb arab

"Spune adevarul si atunci nu va trebui sa tii minte nimic" ~ Mark Twain

"Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei." ~ Sigmund Freud

Daca traiesti in mijlocul fructului ai 50% sansa sa fii vierme! - Erick

Noiembrie - Singura luna din an cand din cer ... cade plumb

Cand ... pamantul saturat de apa cauta sa se ascunsa sub umbrelele trecatorilor!
Cand ... nimic nu este usor, paltoanele si ele sunt grele si ude! Cand Poezia se afla in zodia bacoviana, cu Bacovia insusi incatusat in propria lui stare!
Cand ... lumina este cernuta de cerul pustiu! Si nu mai exista soare, nu mai exista luna ... Nimic nu mai exista sub noianul de zile ale lunii Noiembrie ce izvorasc tiranic dintr-un vulcan de noroi! Iar ceru-i cenusa...
... ploaia isi cerne stropii in rand ...
Curand pasarile vor calatorii doar in corabiile marinarilor...
Cand ... inecata in apa, cutia Pandorei pare a fi ea insasi o Speranta. Iar zorii sunt asemenea inserarii, si bucuria oamenilor pare sa fi evadat in anotimpurile duse ... sau in cele ce vor veni !

Cand ... corbii, pasarile durerii, arunca descant asupra acestei vremi, si infoindu-si pene ude croncanesc:

Noiembrie ...

plumb inghetat,

ploaie si vant,

ghem rotocol,

Du-te din cer

Du-te-n pamant!


Cand ... ingerii infrigurati se tem ca norii sa nu se rastoarne si stau imbracati in hainele tatilor lor, iar tatii lor se odihnesc sub cruci de lemn batran...

Noiembrie ... adus de vreme... du-te in vant...

Zborul picaturilor de ploaie

Ma uimeste zborul
picaturilor de poaie,
fiecare zburand in jos,
Strapung aerul cu falfairea
grabita a setei.


Pamantul - mama lor - le cheama!


Grabite, urmand glasul firesc,
se maturizeaza-n aer,
si se opresc,
fiecare in cuibul ei!

Confesiunea cautarii - poem

Caut arzand,
Renuntarea totala si dulce,
Uitare de lume,
Si aducere aminte de tot:
Vointa fanatica de a crede,
Si supunerea totala.
Fata de spiritul meu,
Ma abandonez lui Dumnezeu,
Liman inaccesibil.

Am postat acest poem aici, pentru ca multa lume, m-a intrebat, de ce nu imi public si poemele?
Uitati, ca le public!