Cand tragi primul fum in piept, pieptul tau incearca sa se revolte... Asa s-a intamplat si in cazul meu, dar cum altfel ar fi sa fie cand dupa 33 de ani de nefumat, treci direct la JOINT!
Locul si timpul a fost perfecte! Cristiania! Copenhaga! Noaptea! Jazz!
Barul, era ceva de vis, loc ce il poti gasi doar in inchipuirea scenaristilor de filme americane! Oameni prinsi in razboilul emotiilor interioare ~ artisti de natura briliantului, dar ratati in realitate, care nu puteau scoate o nota din instrumenete daca nu erau pe jumatate beti ... insa cand incepeau sa cante, era magie curata!
Barul...in culorile perfecte, negru si rosu murdar, jazz inchipuit, iar singura caldura era fumul tigarilor! Negrese cu voce pentru corul bisericilor episcopale cantau ori bete ori pe jumatate drogate melodii romantice, lumea fredona melodiile ca pe un hit, dar ca si mine, nu auzea decat vocea canteretelor!
Nu iti este frig, nu iti este foame, nu vrei sa pleci...
*Nota: nu ai voie sa faci poza in Cristiania, de ceea nu puteti vedea realitatea asa cum am vazut-o eu!
