Erotismul pe un camp arid

Pe un camp arid te poti simti bine, dar nu pot concepe cum, daca soarele straluceste, campul nu poate fi acoperit si de umbra...pare atat de nedrept. Acolo orice binecuvantare se transforma intr-un sarut in care buzele sunt uscate si arse de vant si orice imbratisare devine o dorinta erotica de a atinge si saruta cele mai uscate si arse buze. Confuzi si, urechea care asteapta o soapta , o musti , iar bratele, care cauta trupul ca pe o scara rezemata de cearsaful sifonat, se incurca reciproc. Ochii care prindeau sa soarba fiecare clipa, se ascund sub faldurile grele ale pleoapei si ating doar rasuflarea fierbinte a momentului. Dragostea ce a izbucnit ca un buchet de artificii, devine un foc ce parjoleste intregul trup. Pieptul se ridica pentru a destrama armonia linistii, iar intre coapse se ivesc zorii sangelui tumultos. Ca o tornada ce aduna haotic in centrul ei tot ce intalneste in cale, durerea nevoii de eliberare naste propria-i fantana artizanala...iar cand toate acestea se termina sub negura ultimului spasm , buzele stralucesc umede!