Parcurg in fiecare amurg, pe perna destul de folosita, cararile aducerii aminte. Ma strecor moale cu ideea fragila de a adormi inainte ca zgomotele gandurilor sa-mi destrame mirajul odihnei... dar ca niste prieteni ingrati, minutele din noapte profita de bunatatea mea si sa transforma in ore de nesomn.
In fiecare seara sunt ca intr-un sens giratoriu, care se misca in jurul axei sale...iar eu aproape ametit decid sa ma las in voia sortii!
Caldura fireasca a paturii, devine insuportabila iar agitatie fizica strica ordinea momentelor...
Gesturile marunte de peste de zi, trezesc vini inchipuite, pana si masa frugala de seara pare sa capete notrietatea unei stanci in cadere... Nimic nu ma mai poate salva de o alta noapte de insomie.
Nimic in afara de un somn...si nu-mi trebuie decat un moment de neatentie, cat sa ma pot pierde in hatisul mintii si luat de val...sa adorm...! dar pentru aceasta, trebuie sa inchid laptop-ul si sa ma strecor inapoi in pat...
O sa spun dimineatza daca am reusit sa dorm....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu