Luna trece ca o zana,Intr-o barca, peste valuri,
Doi iubiti se tin de mana.
Si-s soptesc duios si dulce,
Ca mereu se vor iubi,
Si ca-ntr-o bisericuta,
La altar se vor uni.
Ca in viata si in moarte,
Unul altuia vor fi,
Tot ce-i rau vor da deoparte,
Si pe veci se vor uni.
A lor ganduri de iubire,
Se astern' peste-alte ganduri,
In lacas de tainuire,
Si formeaza randuri-randuri!
Caci asa gandeau de veacuri,
Toti iubitii, intr-un cor ,
Cand sub luna si prin cranguri,
Schimbau sarutari pe dor.
Iara, in final, vom spune,
Ca mereu asa va fi,
Iar iubirea va ramane,
Lucrul cel de capatai!
2 comentarii:
Foarte frumos! C'est magnifique! Wonderfull!!!!! De la micul englez anonim pe care l-ai lasat fara cuvinte...
Ma bucur foarte mult sa-l reintalnesc aici pe micul englez anonim... si mai ales sa vad ca ii place poemul meu!
Trimiteți un comentariu